Jensen Huang, șeful Nvidia, companie din IT cu o valoare de piață cât 10 PIB-uri ale României, ne spune așa: ”Trebuie să revenim la producție. Nu fiecare persoană de succes trebuie sa aibă un doctorat. Nu fiecare persoană de succes trebuie să fi ajuns la Stanford sau MIT”
Când șeful celei mai valoroase companii din lume spune că nu toată lumea trebuie să aibă licențe, masterate și doctorate, sistemul de educație trebuie să își reconsidere prioritățile.
În sediile universităților din România, în birourile din clădirile de clasa A și în sălile de conferință din hotelurile de cinci stele – unde specialiștii vorbesc fandosit și ceremonios despre digitalizare, robotizare si inteligență artificială – există o lipsă enormă de personal pentru curățenie, de personal pentru servicii, mentenanță si reparații, de pompieri, de personal de pază.
Lipsesc de peste tot electricieni, instalatori, tâmplari, excavatoriști, faianțari, tractoriști, operatori industriali, lucrători în agricultură, culegători, șoferi, menajere, bone, persoane îngrijire vârstnici, lipsesc specialiști pentru multe, multe alte profesii din fabrici, uzine și combinate.
Nu mai este nimeni în România pregătit sau doritor de meserii, rezultatul a 35 de ani de dezindustrializare, de migrare către vest a majorității românilor foarte buni meseriași, de batjocură ”Dorel” la adresa constructorilor, de nimicire a învățământului profesional, de vise care le umbla în cap conducătorilor noștri despre digitalizare, robotizare și inteligentă artificiala.
România, 4 generații. Decrețeii, ultima generație obișnuită cu munca fizică, se duc în pensie.
Milenialii și GenZee sunt plin de licențe, masterate și doctorate care nu le vor mai servi la nimic peste 10 ani (optimist…) când digitalizarea, robotizarea și inteligenta artificiala le vor lua locul, deservite de centre din China și India.
Ce va fi cu generația digitală, cu Alpherii, copiii născuți după 2010?
Îi ținem 16-18 ani într-o formă de învățământ pentru ca la 22-24 de ani să aibă licență, masterat sau doctorat în domenii pentru care nu mai exista cerere? Sau îi lăsăm cu 10-12 clase pentru ca la 16-18 ani să câștige mii de Euro pe luna lucrând ca electricieni, instalatori, tâmplari, excavatoriști, faianțari, tractoriști, operatori industriali, lucrători în agricultură, șoferi, menajere, bone, persoane pentru îngrijire vârstnici și în multe, multe alte meserii din fabrici, uzine si combinate?
Ironic, nu? Alpherii, generația digitală, pot câștiga mai mult învățând o meserie.
Trebuie sa devenim conștienți, în frunte cu cei care ne conduc, că s-a terminat cu lozincile despre digitalizare, robotizare și inteligentă artificiala. Problemele României sunt cele legate de deficitul de electricieni, instalatori, excavatoriști, faianțari, tâmplari, tractoriști, operatori industriali, lucrători în agricultură, șoferi, menajere, bone, persoane pentru îngrijire vârstnici și mulți, mulți alții. De persoane care stăpânesc foarte bine o meserie fie în fabrici, uzine și combinate, fie în afara lor.
Daniel David, șeful de la MEC, căruia îi place expresia ”schimbarea de paradigmă”, ar trebui să schimbe paradigma și să-i trimită pe copii să învețe o meserie și să se orienteze către profesii în fabrici, uzine și combinate.
Gata cu licențele, masteratele și doctoratele. Gata cu sistemul de învățământ care produce pentru intern sau export analfabeți funcțional cu licențe, masterate și doctorate.
Daniel David, spune-le copiilor să învețe o meserie.
